De ce un stil de viaţă sănătos nu e ceea ce se promoveaza

Voi încerca să dezmint ceea ce se promovează ca fiind un stil de viaţă sănătos, bazat pe studii şi logica fiziopatologică a organismului. Din păcate asist, pentru că aşa sunt recomandările, la tot felul de idei fără un fundament clar, doar pe niște presupuneri. Ne imaginăm că, exact ca-n filme doctorii ar trebui să aibă niște corpuri de invidiat. Dar realitatea nu e așa, sunt multe motive care împiedică lucrul acesta, dar unul din motive e că o dată ajunși cu ceva kilograme în plus acumulate în timp nu mai pot scăpa de ele. Pentru că acele recomandări nu funcţionează. Sfaturile pe care le dau majoritatea antrenorilor/ antrenoarelor de fitness de cele mai multe ori nu sunt fondate ştiinţific și vin de la niște persoane care au fost mereu slabe, care dacă urmează ce recomandă se menţin aşa, cu Calorii puţine, mese mici şi dese etc, etc

• Voi începe cu grăsimile saturate. De secole oamenii mănâncă grăsimi saturate, dar epidemia de obezitate și diabet zaharat a început și continuă fără nici un succes de eradicare de vreo 50-70 de ani. Acest mit că e de vină colesterolul din alimentație determină pentru apariția plăcilor ateromatoase și reprezintă risc pentru bolile cardiovasculare a prins rădăcini pe la 1900, când făcându-se experimente pe iepuri (animale ierbivore), acestea au dezvoltat boală ateromatoasă după ce au fost hrăniți cu grăsimi saturate. Această ipoteză s-a extrapolat și la oameni și de aici a început fobia. Apoi au urmat mai multe studii și pe oameni, din care au fost excluse unele populații care nu corespondeau cu ipoteza studiului, iar alte studii care dezminţeau aceste ipoteze nici nu au mai fost publicate. (1)

Colesterolul este un element important din componenţa membranelor celulare, motiv pentru care aproape orice celulă din organism este capabilă să-l sintetizeze. Plus este precursor al acizilor biliari din vezicula biliară  (fierea) și a unor hormoni ( estrogen, progesteron, testosteron, cortizol, vitamina D).
Fiind indispensabil pentru componenetele corpului uman, nu putea să se bazeze asigurarerea necesarului pe aportul alimentar. Așa că 75-80% din necesarul de colestrol este sintetizat în organism și  doar 20-25% este luat din alimentație. (2) Lipsa lui din alimentație, prin mecanism de feedback, stimulează organismul să secrete și mai mult. În plus, grăsimile saturate nu pot fi mâncate în cantități foarte mari, deoarece se instalează senzația de sațietate. O masă bogată în grăsimi încetinește  tranzitul și scade absorbția glucidelor. Dieta săracă în grăsimi determină o stare permanentă de foame, ceea ce impulsionează consumul crescut de glucide, fructoză care, dacă sunt în exces în organism se transformă în grăsimi. Grăsimile stimulează cel mai puțin secreția de insulină, care după cum am discutat anterior este hormonul responsabil cu depozitarea grăsimilor. (https://drmirabela.blogspot.com/ ) Grăsimile saturate artificial, așa numite trans care se găsesc în margarină, au efect aterogen și nu trebuie consumate.

• Acizii nesaturați omega 6. Deoarece  în dieta mediteraneeană se consumă mult ulei de măsline și adepţii ei au o rată scăzută a bolilor cardiovasculare, uleiul de măsline conținând omega 6 ( ca și alte uleiuri vegetale) s-a tras concluzia că acesti acizi polinesaturați ar avea efect protector cardiovascular. Acizii grași polimesaturați sunt acizi esențiali, adică organismul uman nu-i poate sintetiza, motiv pentru care nici nu e nevoie de cantități foarte mari. Când s-a trecut pe recomandările să se consume cantități mari de grăsimi nesaturate, rata mortalității prin boli cardiovasculare nu a scăzut, din contră. Ultimele studii arată că acidul linoleic în exces se oxidează și se transformă în compuși toxici pentru organism.Deci nu numai că nu are efect protector, dar ar face chiar rau. În schimb, omega 3, care se găsește în pește și derivate ar avea efect protector şi consumat în cantități mari nu are efecte nocive. (3) (4) (5)
• Produsele ''low fat'' ( cu conținut scăzut în grăsime). Se recomandă ca un panaceu universal. Ministerul Sănătății recomandă ''low fat'' în grădinițe și școli.Ce nu știe multă lume e că în urma procesului de degresare nu mai au nici un gust. Ca să fie plăcute la gust se adaugă fructoză sau îndulcitori. Fructoza se găsește în fructe, dar fibrele din fructe au efect protector, iar în cantități mici în organism se transformă în energie fără a stimula secreţia de insulină. În cantități mari  efectele heperinsulinismului le stim: supraponderalitate, obezitate, rezistența la insulină, diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare.
• Mierea de albine. Deja m-am săturat să aud de mierea de albine care e bună că este naturală. Nu e. Chiar dacă e naturală  mierea de albine nu vine la pachet cu fibrele ca restul fructelor naturale, fibrele care au efect protector și reduc secreția de insulină. Prin urmare avem o cantitate de zaharoză, fructoză și glucoză care se absorb repede și produc același efect ca zahărul. Nu vorbesc aici de cantități mici, câteva lingurițe şi nu contest rolul bacteriostatic al mierei de albine. Spre deosebire de zahăr, simplă nu poate fi mâncată în cantități mari.
• Sucurile naturale.Fac parte din categoria alimentelor procesate, în  care fibrele se rup și nu mai avem efectul protector al lor, iar glucoza și fructoza din ele au același efect asupra organismului ca zahărul
• Îndulcitorii. Au zero calorii, dar efectele asupra organismului, consumate în cantități mari și constant ( și lumea tinde  să-i consume că nu au calorii. Am văzut că antrenoarele de fitness le recomandă in dietele keto, aia nu e dietă keto ) stimulează secreţia de insulină, determină rezistență la insulină
• Număratul de calorii. Organismul nu răspunde la calorii, ci la efectul pe care îl au nutrienții asupra lui, prin intermediul hormonilor. Dacă scădem numărul de calorii vom avea efect imediat și apoi revenirea la greutatea inițială.( https://drmirabela.blogspot.com/2018/11/etiologia-obezitatii-de-ce-esuam-2.html)

Lucrurile au evoluat un pic şi American Heart Asociation recomandă la persoanele sănătose să consume grăsimi saturate, dar recomandările nu s-au schimbat la cei care sunt deja bolnavi. Au fost pacienţi ''neascultători'' care nu au urmat recomandările şi au evoluat bine, dar nu sunt studii clare şi nimeni nu îndrăzneşte să le facă.
dr. Mirabela Cascaval