Ecografia de plămân versus radiografia toracică

Până de curând ecografia de plămân nu a prezentat interes deosebit pentru simplul fapt că aerul absoarbe ultrasunetele și dincolo de interfața pleură-plămân nu se văd decât artefacte. Cu timpul, medicii au început să profite de aceste artefacte și s-a dezvoltat o nouă secțiune a ultrasonografiei. Ecografia de plămân reprezintă interpretarea artefactelor și nu a țesutului în sine.
Necesitatea ei a venit din dorința de a nu mai iradia constant pacienții din terapie intensivă care aveau constant nevoie de radiografii repetate pentru a urmări evoluția.
Mi se pare mai important la copil, să evităm expunerea la radiații pe cât posibil, pentru că pe un organism în creștere, acțiunea asupra ADN poate fi importantă.
Se pot diagnostica cu o sensibilitate si specificitate, chiar mai mare decât pe radiografie:

• Lichidul pleural, la pacienții în postoperator după malformații cardiace se face de rutină
• În bronsiolite, inclusiv cele complicate cu pneumonie
• În astm bronșic comolicat cu pneumonie
• În atelectazii, când o bronhie este obstruată și partea respectivă de plămân colabează
• În cancerele priferice
• Abcesele pulmonare
• Pneumotorax ( aer la nivelul pleurei), e un diagnostic greu, pentru care trebuie experiență, dar pentru excluderea diagnosticului de pneumotorax e foarte importantă
• Diagnosticul sau excluderea afecțiunilor interstițiale: pneumonie interstițială, edem pulmonar, insuficiență cardiacă congestivă, sindrom de detresă respiratorie, în resuscitare 

Eu vreau să răspund acestei provocări și ecografia plămân să devină o investiție de primă intenție la copil, înaintea radiografiei toracice

Dr. Mirabela Cașcaval