vineri, 15 februarie 2019

Ecografia de plămân versus radiografia toracică

Până de curând ecografia de plămân nu a prezentat interes deosebit pentru simplul fapt că aerul absoarbe ultrasunetele și dincolo de interfața pleură-plămân nu se văd decât artefacte. Cu timpul, medicii au început să profite de aceste artefacte și s-a dezvoltat o nouă secțiune a ultrasonografiei. Ecografia de plămân reprezintă interpretarea artefactelor și nu a țesutului în sine.
Necesitatea ei a venit din dorința de a nu mai iradia constant pacienții din terapie intensivă care aveau constant nevoie de radiografii repetate pentru a urmări evoluția.
Mi se pare mai important la copil, să evităm expunerea la radiații pe cât posibil, pentru că pe un organism în creștere, acțiunea asupra ADN poate fi importantă.
Se pot diagnostica cu o sensibilitate si specificitate, chiar mai mare decât pe radiografie:
  • Lichidul pleural, la pacienții în postoperator după malformații cardiace se face de rutină
  • În bronsiolite, inclusiv cele complicate cu pneumonie
  • În astm bronșic comolicat cu pneumonie
  • În atelectazii, când o bronhie este obstruată și partea respectivă de plămân colabează
  • În cancerele priferice
  • Abcesele pulmonare
  • Pneumotorax ( aer la nivelul pleurei), e un diagnostic greu, pentru care trebuie experiență, dar pentru excluderea diagnosticului de pneumotorax e foarte importantă
  • Diagnosticul sau excluderea afecțiunilor interstițiale: pneumonie interstițială, edem pulmonar, insuficiență cardiacă congestivă, sindrom de detresă respiratorie, în resuscitare 
Eu vreau să răspund acestei provocări și ecografia plămân să devină o investiție de primă intenție la copil, înaintea radiografiei toracice

Dr. Mirabela Cașcaval

luni, 11 februarie 2019

Vaccinuri Obligatorii- Rujeola şi PESS


PESS, adică panencefalita sclerozantă subacută, este o encefaltă după cum îi spune şi numele, cu evoluţie progresivă spre pierderea achiziţiilor şi deces în 1-3 ani de la diagnostic.Mai predispus pare a fi sexul feminin
Se datorează persistenţei virusului rujeolic la nivelul creierului, pe care nu a reuşit organismul să-l elimine, după boală. Foarte, foarte rare cazuri au fost semnalate la copii vaccinaţi şi convingerea este că aceşti copii au făcut o formă subclinică anterior vaccinării, sub vârsta de 1 an.Nu există nici o dovadă că virusul viu atentuat ar provoca PESS. Să nu-mi sară antivaxxerii în cap acumpentru că acum în era vaccinării, am văzut trei cazuri în 5 ani de rezidenţiat, la copii nevaccinaţi. Statistic înseamnă foarte mult..
Riscul este mai mare la copiii care fac boala în primii doi ani de viaţă. Debutul poate fi între 2-15 ani de la episodul acut de rujeolă. Boala afectează atât substanţa albă cât şi pe cea cenuşie.
Se manifestă prin pierderea achiziţiilor, tulburări de comportament, contracturi musculare necontrolate ( mioclonii), tulburări de vedere, demenţă,paralizii, tulburări extrapiramidale, convulsii generalizate.
Daignosticul se pune pe baza anamnezei (copil nevaccinat cu o boală eruptivă în antecedente) şi examenului clinic, la care se adaugă aspectul sugestiv pe EEG ( electroencefalogramă-înregistrează activitatea electrică a creierului), complexele Radermecker, imunoglobulinele împotriva virusului rujeolic crescute atât în ser cât şi în lichidul cefalorahidian.
NU există tratament, se poate prelungi viaţa cu tratament cu isoprinozine, interferon alfa, ribavarin ( un antiviral). Evident, tratamentul simptomatic, pentru a-i ajuta să suporte boala până în stadiul final.

dr. Mirabela Cascaval

https://pmj.bmj.com/content/78/916/63
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6027681/
https://medlineplus.gov/ency/article/001419.htm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11807185
https://rarediseases.org/rare-diseases/subacute-sclerosing-panencephalitis/
https://drmirabela.blogspot.com/2019/02/vaccinurile-obligatorii-rujeola.html

luni, 4 februarie 2019

Vaccinurile obligatorii-Rujeola

Rujeola, considerată de mulţi o banală boală a copilăriei, de alţii ca fiind inventată, face victime. Se moare de rujeolă în lume pentru că lumea a devenit neincrezătoare în vaccin.
Am văzut destule cazuri de rujeolă şi nu ar fi trebuit, am văzut şi mai multe cazuri de PESS ( PanEncefalita Sclerozantă Subacută).
Este o boală eruptivă, pe care copiii în primul an de viaţă nu ar trebui să o facă dacă mamele ar fi vaccinate, dar avem mame foarte tinere, cele mai tinere din UE şi asta spune multe despre educaţia pe care o primesc, în general şi în special cea sexuală ( va veni rândul şi vaccinului antipapiloma-nu stăm bine deloc nici acolo).
Perioada de incubaţie este de 10-14 zile. Bolnavul este contagios 4 zile înainte de apariţia erupţiei şi încă 4 după. Boala este foarte contagioasă, virusul se inmulţeşte la nivelul mucoasei nasului şi gâtului, putând fi simplu transmis cu secreţiile de la acest nivel. Debutul este nespecific cu febră, stare generală proastă, tuse seacă, conjuctivită, ''roşu în gât'', secreţii nazale. La un examen clinic atent, vedem nişte pete alb/gri/bleu, înconjurate de o zonă roşie, la nivelul mucoasei bucale, mai ales pe partea internă a obrazului, numit şi semnul lui Koplik. Este patognomonic (adică pune diagnosticul de rujeolă), dar dispare repede o dată ce apare erupţia.
După aceste semne nespecifice de boală apare erupţia, sub formă de pete roşii (macule), dar şi palpabile (papule), care confluează, dând aspectul pătat al pielii. Începe la nivelul pielii şi se extinde apoi pe membre şi trunchi, cu un puseu febril care poate atinge 40-41 grade. Rash-ul cedează în aceeaşi ordine în care apare.
Complicaţiile apar mai frecvent la copilul mic şi sugar, la cei cu deficit de vitamina A. Rujeola permite suprainfecţia cu bacterii, mai ales cu Stafilococ. Enumerăm: otita (infecţia urechii) bacteriană, care se poate extinde la nivelul creierului dând abcesele cerebrale, se poate complica cu surditate; encefalita, în forma acută, sau subacută (PESS); bronsită, crup laringian, pneumonia, care pot fi fatale;ulceraţii ale corneei cu pierderea vederii; probleme în sarcină ca naştere prematură, decesul mamei şi al fătului, greutate mică la naştere
Nu există un tratament specific, ci doar suportiv, suplimentarea cu vitamina A, tratamentul antibiotic dacă apare suprainfecţia bacteriană. Dar avem prevenţia prin vaccinare. Vaccinul nu provoacă autism! Eu mi-a, vaccinat copiii, eu sunt vaccintă, chiar cu trei doze, din dragoste pentru ei, dar şi din respect pentru comunitate, pentru a-i proteja şi pe alţii care au contraindicaţie de a fi vaccinaţi.

Dr.Mirabela Cascaval



https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/measles/symptoms-causes/syc-20374857
https://en.wikipedia.org/wiki/Measles
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles
https://kidshealth.org/en/parents/measles.html
https://www.cdc.gov/measles/about/signs-symptoms.html