În sezonul rece, în zonele temperate, cele mai frecvente (gastro) enterocolite acute sunt produse de virusuri, iar cel mai des implicat este Rotavirusul. Pe langă rotavirus mai sunt implicate şi alte virusuri, care nu prea pot fi puse în evidenţă (culturile virale sunt foarte costisitoare, nu sunt la îndemâna oricărui spital, nici chiar în Bucureşti şi nici nu şi-au dovedit utilitatea decât în cercetare). Dintre acestea amintim : adenovirusul enteric, astrovirusul, calcivirusul, virusul Norwalk şi virusul Norwalk-like.
Boala se transmite prin intermediul mâinilor şi suprafeţelor contaminate, dar sunt tot mai multe dovezi că se transmite şi respirator şi că virusul poate da şi manifestări respiratorii. Frecvent avem copii cu bronsilotă de exemplu şi diaree, ceea ce creşte anxietatea părinţilor, pe bună dreptate.
Ce este important pentru părinţi să ştie este că aceste infecţii virale, ca majoritatea altor infecţii virale sunt autolimitate, adică se vindecă de la sine ( la copiii fără imunodeficienţe şi alte boli asociate) şi nu necesită terapie antibiotică. Dar pentru înţelegerea acestui lucru părinţii trebuie să fie informaţi, ceea ce încerc eu să fac prin acest blog şi la Camera de Gardă şi să aibă răbdare pentru că boala durează cam 3-5 zile. Singurul aspect care pune în pericol viaţa copilului (mai ales la sugari unde boala este frecventă) este deshidratarea, deci atenţia trebuie acordată rehidratării şi nu tratării bolii.
Debutul este, în general, cu vărsături, care preced apariţia scaunelor diareice (însă nu este obligatoriu) şi diminuă la număr şi în cantitate când apar scaunele moi şi nu persistă mai mult de 24-48 de ore. Vărsăturile contribuie la deshidratare şi îngreunează rehidratarea pe cale orală. Scaunele sunt apoase , voluminoase şi în număr mare. Se poate asocia febra care contribuie şi ea la deshidratare şi nu de puţine ori se asociază cu de infecţii de căi aeriene superioare. Durerile abdominale sunt de intensitate medie şi sunt situate periombilical, la sugar se manifestă cu agitaţie, plânset şi refuzul alimentaţiei, anorexia fiind un simptom frecvent şi la copilul mai mare.
Tratamentul vizează, după cum am menţionat rehidratarea, care este indicată pe cale orală cu sărurile de rehidratare orală, în formele de deshidratare uşoare şi medii, în formele severe se indică spitalizarea şi rehidratarea pe cale parenterală. Spitalizarea se indică şi în forme uşoare şi medii de deshidratare dacă părinţii nu sunt cooperanţi sau sunt prea speriaţi.
Vărsăturile complică rehidratarea orală, dar noile recomandări OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii ) recomandă utilizarea unei doze de odansetron (un antiemetic cu acţiune centrală) , repetarea dozei la 4-6 ore în cazul în care vărsăturile persistă şi începerea rehidratării orale. Cantitatea de săruri de rehidratare orală recomandată este de 50-80 ml/kilogram corp în primele 4-6 ore, în cantităţi mici şi dese (la 2-3 minute), dar să nu depăşească mai mult de 75 % din necesarul de lichide zilnic, iar pentru fiecare episod de vărsătură se mai adaugă incă 10 ml/kgc, iar pentru fiecare scaun diareic încă 2 ml/kgc. Important de menţionat este că aceste săruri nu leagă scaunul şi el va continua să fie apos şi e bine ca părinţii să nu se sperie. Pentru scaunele apoase şi durerile abdominale se recomandă simptomatice gen hidrasec, smecta, tasectan, debridat şi produse pe bază de lactobacili şi alte bacterii saprofite pentru recolonizarea intestinului.Nu se mai recomandă folosirea metoclopramidului şi derivaţilor ca şi antiemetic datorită reacţiilor adverse gen sindrom extrapiramidal chiar şi la doze terapeutice. În România încă este un antiemetic de elecţie, din păcate, datorită preţului accesibil. Nu există un tratament specific, doar suportiv. Mortalitatea crescută în rotavirus, ca în majoritatea bolilor diareice este dată de deshidratare, de aceea rehidratarea este importantă. Alimentaţia la sân protejează, cel puţin parţial sugarii.
Vaccinul antirotaviral este eficient, se fac două doze între 6 şi 24 de săptămâni, cu interval între ele de 4 săptămâni. S-au raportat cazuri de inaginaţie intestinală potvaccinare, dar după RotaTeq, vaccin care nu se comercializează în Romania. Rotarix este un vaccin sigur.
Publicat de Dr. Mirabela Caşcaval
3 comentarii:
ar fi bine daca esti medic sa spui copilasilor despre efectele drogului numit zahar rafinat:) ;;; multumesc.....
nu copilasilor le spun lucrul acesta, ci parintii trebuie sa inteleaga, dar e foarte greu. Indiferent de ce patologie are copilul mereu le zic ce sa manance, iar ei se uita la copil si spun "vezi?" de parca pustiul ala de 3-4 ani e stapanul.
parintii de multe ori cauta un sprijin in medic inclusiv in ceea ce priveste alimentatia copilului; spun "vezi?" pentru ca asa, copilul are si parerea atoatestiutorului medic. fata mea nu mananca inghetata pentru ca ne.a spus pediatra ca putem sa facem rosu in gat... cand a fost racita, am mers la medic, avea si febra, si i-a zis sa bea multe lichide si ea mereu spune ca trebuie sa bea lichide pentru ca asa a spus pediatra.
Trimiteți un comentariu