Cum interpretăm nomogramele sau hărţile de creştere?

Nomogramele sau hărţile de creştere reprezintă un set de curbe care indică progresia normală a unui parametru (lungime, greutate, perimetru cranian) în funcţie de vârstă şi sex. Deoarece conţin multă informaţie într-un spaţiu foarte mic pot confuza părinţii. În primul rând trebuie reţinut că sunt nomograme pentru categorii de vârstă (0-36 de luni, 2-20 de ani) şi pentru sex. Indiferent de hartă există e linie îngroşată care reprezintă valoarea medie a parametrului studiat şi care corespunde percentilei 50. Curbele corespund unor valori: percentile sau deviaţii standard. Limitele largi ale normalului sunt cuprinse între percentila 95 (+2 deviaţii standard) şi 5 (-2 deviaţii standard).
Pentru a înţelege mai uşor să luăm un exemplu: sugar, sex masculun de 6 luni care are 7 kilograme şi 70 de cm.
Alegem harta potrivită, adică cea pentru vârstă (0-36 de luni) si pentru băieţei. Dacă începem cu greutatea vom proceda astfel: ducem o linie verticală (aceste linii vor fi trasate virtual, pentru că se va încărca foarte mult harta si nu se va mai înţelege nimic) care corespunde vârstei si o linie orizontală care corespunde greutăţii. Aceste linii se vor intersecta într-un punct. Vom căuta curba care este cea mai aproape de punctul respectiv. În cazul nostru este percentila 10. Acest lucru înseamnă ca 90% dintre copii de sex masculin de 6 luni au o greutate mai mare şi 10% au greutatea mai mică.
O singură valoare nu reprezintă nimic, de aceea e bine să se măsoare copiii o dată pe lună, astfel un copil îşi formează propiul lui "culoar". O creştere şi o dezoltare normală înseamnă că la fiecare măsurătoare valoarea se va situa în jurul aceleiaşi percentile. Dacă depăşesc în plus sau în minus 2 curbe vecine avem indicii unui deficit sau exces de creştere: malnutriţia daca greutatea scade cu 2 percentile mai mult de o lună şi sau supraponderea/obezitatea dacă greutatea creşte cu 2 percentile(2 curbe) mai mult de 3-6 luni.
Hărţile le găsiţi pe internet sau cine doreşte i le trimit eu pe mail.
Publicat de dr. Mirabela Caşcaval