Alimentaţia la sân - tehnica alăptării corecte

De cele mai multe ori alimentaţia naturală eşuează din cauza unei tehnici incorecte. De aceea e bine de reţinut:

1. Înainte de a fi pus la sân copilul trebuie să fie schimbat, să nu fie nici cald, nici frig în încăpere şi, cel mai important, SĂ FIE ÎNFOMETAT. În timpul suptului sugarul trebuie ţinut în poziţie semişezândă pentru a se evita regurgitaţiile. Trebuie ştiut că un copil căruia nu-i este foame nu va căuta sânul şi nici să sugă.
2. Este important spălarea pe mâini a mamei şi spălarea sânilor înainte de fiecare supt şi apoi stergerea cu un prosop curat.
3. Mama va sta intr-o pozitie relaxantă, pe un scaun cu "braţe" pe care îşi va sprijini braţul de partea sânului unde la care va alăpta. De asemenea piciorul de aceeaşi parte va sta pe un alt scaun.
4. În primele zile după naştere copiii dorm în majoritatea timpului şi nu prezită un interes deosebit pentru supt. Mamele devin anxioase şi de aceea trebuie liniştite şi trebuie sa li se explice că abia după 4-5 zile devin interesaţi.
5. Sugarul trebuie să golească cel putin un sân la fiecare masă pentru a putea fi stimulată şi mentinută lactaţia. Ambii sâni ar trebui folosiţi la fiecare masă în primele saptămâni pentru a se încuraja producţia maximală de lapte. Când aceasta este stabilită, dacă sugarul se satură dintr-un singur sân, i se poate da câte un sân altenativ la fiecare masă.
6. E bine să se golească sânii complet, de aceea surplusul poate fi "stors" şi conservat în frigider, dându-li-se posibilitatea şi tăticilor de a alimenta copilul.
   
7. Durata suptului diferă de la sugar la sugar, unii golesc un sân în 20 de minute, alţii în 5 minute. În general cantitatea cea mai mare de lapte se ingeră în primele 5 minute (aproximativ 80%)
8. Mamelonul (popular, sfârc) mamei să fie cât mai adânc în guriţa copilului pentru nu-i provoca mamei dureri în timpul alăptatului.
9. Cei mai mulţi sugari adorm la sânul mamei, motiv pentru care ei nu trebuie îndepărtaţi cu brutalitate, ci se introduce uşor degetul mamei în guriţă pe langă mamelon şi se indepărtează uşor de la sân.
   
10. După masă sugarul se pune pe umăr şi se bate uşor pe spate pentru pentru a regurgita aerul înghiţit.
11. Sugarii sătuli dorm cam 2-4 ore după masă şi iau în greutate (cam 20 de grame/zi; ESTE IMPORTANT CA PĂRINŢII SĂ AIBĂ CÂNTAR ŞI SĂ CÂNTAREASCĂ COPILUL CAM O DATĂ PE SĂPTĂMÂNĂ!!!). Copiii vigilenţi după masă sau cei care dorm mai puţin de 2-4 ore de obicei au nevoie de afecţiune şi contact cu corpul mamei în primele luni de viaţă. Numai dacă sugarul goleşte ambii sâni la o masă şi nu ia în greutate atunci se consideră că mama nu are lapte suficient!
12. În general, e bine să i se ofere o masă şi în cursul nopţii dacă acesta o doreşte, pentru că o pauză alimentară de 6-7 ore este inacceptabilă pentru un sugar. După masa din timpul nopţii şi mama şi copilul dorm mai liniştiţi.
13. Sugarul NU trebuie pus la sân de fiecare dată când plânge! Sunt şi alte motive pentru care un nou-nascut plânge, iar cele mai multe sunt de obicei de ordin psihologic, mai ales acei răsfăţaţi.
14. Necesarul de lapte: 0-14 zile 60-90 ml/ supt ; 2 săptămâni-2 luni 120-150 ml/ supt ; 2-3 luni 150-170 ml/masă; peste 3 luni 180-200 ml/ masă
    

Publicat de Dr. Mirabela Caşcaval

Alimentaţia la sân - un cadou de la mamă pentru copil; sfaturi pentru menţinerea secreţiei lactate

E normal ca fiecare proaspătă mămică, mai ales dacă este primul copil, să fie anxioasă, dar ştiai că acest lucru poate afecta cantitatea de lapte şi poate duce la înţărcare precoce şi nejustificată? De aceea mamei, încă înainte de naştere, trebuie să i se explice că alăptatul e un lucru absolut normal şi natural, să fie încurajată să alăpteze natural, să i se dea câteva sfaturi practice.

• Este recomandată pregătirea sânilor înainte de naştere prin masaj, frecţionări ale sânilor cu un prosop mai aspru, expunerea sânilor la aer, evitarea situaţiilor stresante, spălarea cu un săpun care nu usucă sânii, cel puţin o dată pe zi.
• Punerea la sân în prima oră de la naştere este foarte importantă. Acesta este primul pas spre reuşita alimentaţiei naturale. Când pielea micuţului ia contact cu pielea mamei işi reglează bătăile inimii, frecvenţa respiratorie, se încălzeşte de la corpul mamei, creşte saturaţia în oxigen a sângelui şi nu mai simt durerea aşa de tare (să nu uităm că trecerea de la viaţa intrauterină la cea extrauterină este o condiţie de stress pentru copil, o lume complet diferită la care trebuie să se adapteze). Bebeluşii care sunt alăptaţi în prima oră sunt mai calmi şi plâng mai puţin.
• Alăptatul în prima oră după naştere are şi beneficii pentru mamă: se îmbunătăţeşte lactaţia şi mama sângerează mai puţin.
• Acasă trebuie asigurat un climat afectiv în familie, mama se va odihni suficient si să fie supusă la cât mai puţine stresuri.
• Alimentaţia mamei trebuie să fie echilibrată cu uşor surplus de lichide, se evită consumul de tutun şi alcool.
• Evacuarea laptelui din sân prin metoda "la cerere" este cel mai bun stimulent al menţinerii secreţiei lactate. Dacă acest lucru nu este posibil se va alăpta copilul la 1-3 ore, până când se autoreglează senzaţia de foame a nou-născutului.
• Mamele trebuie să ştie că după aproximativ 2 săptămâni secreţia lactată se reglează şi să nu renunţe după externarea din spital pe motiv că nu au suficient lapte. Când este cazul se poate ajuta secreţia lactată cu medicamente: oxitocin spray-nazal cu 2-3 minute înainte de supt; clorpromazina- stimulează producerea de lapte şi reduce anxietatea mamei-10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile. Dacă nou-născutul nu creşte suficient nici după aceste măsuri se poate suplimenta alimentaţia cu formule până mama secretă suficient lapte sa-şi hrănească puiul. O dată ce lactaţia este stabilizată mama produce chiar mai mult lapte decât are nevoie micuţul.
• Dacă mama devine anxioasă când pune nou-născutul la sân şi asfel se poate compromite alimentaţia naturală, ea poate sa-şi golească sânii cu pompa specială şi apoi să hrănească copilul la biberon cu propriul lapte.
• Ambilor parteneri ar trebui să li se acorde intimitatea de care au nevoie, hrănitul la sân ar trebui să se desfăsoare intr-o cameră separată fară alte persoane străine în jur.
• Ca mama să nu se îngrijoreze trebuie să ştie aspectul scaunului nou-născutului alăptat natural: culoare galbenă cu un miros uşor acrişor, sau fără miros; culoare galben-verzuieca urmare a unui tranzit intestinal ceva mai alert; culoare verzuie datorită biliverdinei care nu s-a transformat în stercobilină. Sugarul poate avea 3-4 scaune pe zi sau chiar mai multe.

Publicat de Dr. Mirabela Caşcaval

Alimentaţia la sân - sănătate pentru mamă şi copil

Asistăm din ce in ce mai mult la o explozie a descoperilor medicale, la noi tehnici diagnostice, tratamente, aparate sofisticate şi eficiente, în schimb laptele de mamă a rămas standardul de aur , pe care încearca să-l atingă toate formulele, de aceea laptele matern este alimentul ideal pentru hrana sugarului de până la 6 luni. Nici unui sugar n-ar trebui să i se ia dreptul de a fi alimentat natural, numai în cazurile în care sunt contraindicaţii din partea mamei sau copilului.
Dintre contraindicaţiile alăptatului la sân de cauză maternă amintim:
cauze permanente-mamă infectată cu HIV sau virusul hepatitei B, boli canceroase, scleroza în plăci, infecţii severe (septicemii, TBC, febră tifoidă), boli psihice, boli endocrine (tireotoxicoză, caşexie, diabet zaharat neechilibrat), tratamente cronice cu substanţe anticanceroase, antiepileptice, contraceptive orale;
cauze temporare-tratamente cu tetracicline, metronidazol, cloramfenicol, sulfamide, mastite, mamelon ombilicat.
Contraindicaţiile de cauză infantilă: intoleranţa congenitală la lactoză, galactozemie, fenilcetonurie, prematuri cu greutate foarte mică la naştere sau care au fost sever traumatizaţi şi nu au reflex de deglutiţie, cei care au despicături labiale sau palatine (aceste cazuri sunt puţine la număr).

Avantajele alimentaţiei la sân:

• Laptele uman este alimentul ideal pentru alimentaţia sugarului în primele 6 luni, conţine toate elementele nutritive cantitativ si calitativ adaptate capacităţii de digestie a nou-născutului. Laptele de mamă facilitează trecerea de la alimentaţia intrauterină la cea extrauterină.
• Laptele de mamă este steril, are temperatura optimă, nu necesită preparare, este proaspăt, alimentaţia naturală este comodă, nu necesită echipamente speciale (biberoane, tetine, vase de fiert apa,vase pentru sterilizare). Formulele de lapte (in România se comercializează sub formă de praf) necesită administrare la ore regulate si există riscul preparării incorecte prin necitirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe formule, greşeala putându-se produce în ambele sensuri, fie prin diluţie prea mare şi atunci sugarul nu mai primeşte cantitatea de nutrienţi necesari, fie prin hiperconcentrare în condiţiile unui rinichi imatur funcţional.
• Laptele uman asigură o protecţie antiinfecţioasă şi antialergică. Protecţia antiinfecţioasă este realizată de către: imunoglobuline ( nu pot fi suplimentate în nici o formulă), oligozaharide ( ajută la dezvoltarea florei intestinale, în special al lactobacilului bifidus şi previn aderenţa bacteriilor de epiteliul intestinal moment crucial în dezvoltarea infecţiilor enterice), mucusul (previne, de asemenea, aderenţa bacteriilor la peretele intestinal, dar şi a rotavirusului un important agent etiologic al diareei la sugar), lactoferina ( glicoproteină care fixează fierul, fierul nefixat este utilizatde bacterii pentru dezvoltare), lizozim. De aceea şi din motive înca necunoscute copiii alimentaţi natural sunt protejaţi faţă de diaree, pneumonie, otită medie, meningită, septicemii, cauze frecvente de moarte infantilă în ţara noastră. Rolul antialergic se datoreaza lipsei de proteine străine speciei, cu toate că s-a demonstrat trecerea unor substanţe alergizante în cantităţi suficiente pentru sensibilizarea sugarului şi, totuşi, laptele uman este antialergic (imunoglobulinele din lapte sunt îndrepate împotriva antigenelor alergene limitând absorbţia acestora la nivelul lumenului intestinal)
• Prin alăptatul la sân se creează o legatură afectivă între mamă şi copil care va dura tot restul vieţii. Când alăpteaza mama se va uita în ochii sugarului, va vorbi cu el. Este adevărat că această legătură se creează şi în alimentaţia cu biberonul. Înţărcarea precoce poate avea efect negativ asupra comportamentului copilului, chiar şi la mare distanţă faţă de momentul opririi alimentaţiei la sân.
• Alăptatul natural are rol economic, fiind mult mai ieftin decât orice formulă, de fapt este cel mai ieftin aliment pentru sugarul până la 6 luni.
• Cantitatea de lapte şi compoziţia acestuia variază faţă de momentul naşterii, în cursul aceleiaşi zile şi în cursul aceluiaşi supt, acesta reprezentând o adaptare la nevoile sugarului. Colostrul (laptele din primele zile) este mai bogat în proteine şi taurină, un aminoacid necesar pentru dezvoltarea sistemului nervos. Creşterea concentraţiei de grăsimi de la sfârşitul suptului dau senzaţia de saţietate şi astfel se evită supraalimentarea şi obezitatea. Formulele au aceeaşi compoziţie în cursul aceluiaşi alăptat! Laptele de mamă conţine factori de creştere care au rol în maturarea tubului digestiv. Cantitatea de fier din laptele matern este scazută, dar datorită unor substanţe (ex.lactoferina) se absoarbe un procent mai mare, iar depozitele de fier ale sugarului sunt suficiente până la vârsta de 4-6 luni şi nu este necesară suplimentarea alimentaţiei cu fier. În schimb administarea de vitamină D este necesară în România datorită climatului şi cantităţii mici în lapte de mamă.
• Alimentaţia naturală este asociată cu o scădere semnificativă a morţii subite a sugarului comparativ cu cel alimentat cu formule.
• În cazul alimentaţiei la sân sugarul trebuie să "muncească", depune un efort să sugă, un lucru important pentru dezvoltarea personalităţii ulterioare care începe încă din primul an de viaţă.
• Sucroza care este adaugată în formule pentru a îndulci laptele şi a îmbunătăţi gustul(este mult mai dulce decât zahărul obişnuit) este asociată cu obezitatea infantilă şi apariţia cariilor dentare. S-a demonstrat că acei copii care consumă formule au o preferinţa crescută pentru alimentele mai dulci pe toată perioada vieţii şi astfel riscul pentru obezitate (care la rândul ei determină boli cardiace, diabet zaharat, probleme psihice, hipertensiune arterială).
  
• Copiii alăptaţi exclusiv la sân în primele 4-6 luni de viaţă au risc mai mic de a dezvolta diabet zaharat de tipI ( insulino dependent care apare de obicei la persoanele tinere şi copii) decât cei hrăniţi cu formule. De aceea este indicat să se hrăneasca copilul exclusiv la sân până la vârsta de 4-6 luni şi apoi să se continuie alimentaţia naturală dacă este posibil până spre vârsta de 1-2 ani.
• Copiii alăptaţi la sân au IQ mai crescut, capacitate de învăţare şi reţinere mai mare, decât cei hrăniţi cu formule.
• Prin prevenirea obezităţii la copiii alimentaţi la sân se previn, de asemenea, cancere care sunt recunoscute a avea ca factor de risc excesul ponderal: cancerul de colon, rinichi, pancreas, endometrial, adenocarcinomul de esofag si cancerul de sân apărut după menopauză.
• Copiii alăptaţi la sân fac faţă mai bine stresului în viaţă faţă de cei alimentaţi cu lapte praf.
  
• Alăptatul la sân protejeaza mama faţă de apariţia cancerului mamar.
• Alăptatul la sân ajută uterul să se întoarcă mai repede la mărimea normală şi ajută mama să se întoarcă mai repede la greutatea de dinaintea naşterii.
• Tonicitatea sânilor se păstrează prin folosirea unei bustiere adecvate în ultimele luni de sarcină şi în perioada alăptatului. Alăptatul la sân nu determină lăsarea sânilor!
• Alăptatul exclusiv la sân are rol contraceptiv.

Viitoarei mămici i se vor explica avantajele alăptatului la sân înca din perioada gestaţiei de către medicul care urmareşte sarcina/medicul de familie. Mamele care vor să alăpteze ţn sala de naşteri vor fi susţinute, oricum nou-născutul va fi pus la sân înca din primele ore. În primele 3-5 zile noile mămici vor fi supravegheate de un medic pediatru sau un asistent familiarizat cu tehnica alăptării şi vor fi încurajate să hrănească copilul de 8-12 ori/zi (ştiind că stomacul se goleşte între 1-4h) până când nou-născutul se autoprogramează, cam la vârsta de 4-6 săptămâni. Tehnica alăptării la cerere este acceptată numai dacă se obţine o curbă ponderală satisfacătoare.

Nu priva copilul tău de acest drept! Oferă-i ce-i mai bun şi nimic nu e mai bun decât alăptatul la sân! Ajută-l să crească mare şi sănătos!

Publicat de dr. Mirabela Caşcaval

Referinte:
Ciofu E., Ciofu C., Esentialul in pediatrie, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 2002
Nelson, Textbook of Pediatrics 17th edition,2003
www.emedicine.com/ped/topic2594.htm
http://www.medicalnewstoday.com/articles/113347.php
http://www.medicalnewstoday.com/articles/95479.php
http://www.medicalnewstoday.com/articles/8306.php
http://www.medicalnewstoday.com/articles/4632.php
http://www.medicalnewstoday.com/articles/48748.php
http://www.medicalnewstoday.com/articles/93952.php