vineri, 10 iulie 2009

Sindromul Reye

Majoritatea părinţilor ştiu că nu au voie să dea aspirină copiilor când fac febră pentru că pot chiar deceda.
Se consideră că aspirina, dar nu numai (vezi mai jos) împreună cu unele boli virale pot da o rară condiţie cu potenţial fatal care afectează în special crierul şi ficatul numită sindrom Reye. Cele mai frecvente condiţii în care pot să apară acest sindrom sunt varicela şi gripa, dar au fost descrise şi alte boli virale asociate cu erupţii cutanate, gastroenterite virale. Sindromul Reye determină "inflamaţia" creierului cu creşterea presiunii intracraniene, apariţia ficatului gras, hipoglicemia marcată, hiperamoniemia, NU dă icter. Diagnosticul precoce este esenţial pentru recuperare. Cu un diagnostic precoce şi terapie suportivă precoce aproximativ 80% dintre pacienţi supravieţuiesc, însă unii dintre ei pot rămâne cu sechele neurologice permanente.
Simptomatologia apare după 1-3 săptămâni după o bolă virală acută. La copilul mic primele simptome sunt reprezentate de diaree şi hiperventilaţie, iar la copilul mare letargia, somnolenţa, schimbarea comportamentului, vărsături incoercibile. Manifestările neurologice-crize epileptice, midriază fixă, paralizie, comă- apar după 24-48 de ore după ce apar vărsăturile.
AAP(American Academy of Pediatrics), FDA (Food and Drug Administration), CDC (Centers of Disease Control and Prevention) recomandă interzicerea administrării aspirinei şi a altor salcilaţi sub 19 ani în perioadele febrile, cu excepţia celor care au indicaţie în boala Kawasaki sau în alte afecţiuni care necesită terapie cu aspirină pentru prevenirea cheagurilor, în artrita reumatoidă juvenilă. La aceşti pacienţi se recomandă vaccinarea antivaricelă (2 doze) şi anulă antigripală.
Citiţi cu atenţie prospectele când daţi medicamente copiilor să nu conţină salcilaţi (mai ales produsele pe bază de plante) :acid acetil salicilic-aspirina, acetil salcilat, acid salcilic, salcilaţi. Au fost descrise cazuri de sindrom Reye şi la expunerea la pesticide, insecticide şi vopsele.
NU ADMINISTRAŢI COPIILOR ÎN PERIOADELE FEBRILE ASPIRINĂ. CITIŢI CU ATENŢIE PROSPECTELE MEDICAMENTELOR CÂND LE ADMINISTRATI COPIILOR, AR PUTEA CONŢINE ŞI ALŢI SALCILAŢI!
DACĂ COPILUL DUMNEAVOASTRĂ A AVUT GRIPĂ, O BANALĂ RĂCEALĂ, VARICELĂ ŞI DUPĂ APROXIMATIV 1-3 SĂPTĂMÂNI ESTE LETARGIC PREZENTATI-VĂ LA MEDIC, CU CÂT E MAI PRECOCE DIAGNOSTICUL CU ATÂT SPERANŢA DE SUPRAVIEŢUIRE ŞI RECUPERARE COMPLETĂ ESTE MAI MARE.

Publicat de dr.Mirabela Caşcaval

joi, 9 iulie 2009

Varicela

Varicela sau vărsatul de vânt este una dintre cele mai contagioase boli ale copilăriei. Este dată de virusul varicelo-zosterian, un herpesvirus. Cu toate că are o contagiozitate mare, aproximativ 10% dintre copii nu fac boala (copii printre care m-am aflat şi eu). Aşa că după mai multe gărzi în care am văzut copii cu febră-varicela nu dă febră mare, în jur de 38 grade-numai că la noi în ţară se cheamă salvarea şi pentru 38, m-am trezit acum câteva dimineţi cu câteva pete roşii (macule), pe trunchi, care au devenit proeminente (papule), foarte pruriginoase, care ulterior s-au transformat în vezicule înconjurate de o zonă roşiatică. Aceste leziuni au început să se extindă şi în treimea superioară a membrelor, faţă şi la nivelul pielii capului. În cateva zile lichidul a început să se rezoarbă, a devenit mai tulbure şi ulterior au apărut crustele, care cad după aproximativ 7-10 zile, fără a lăsa cicatrici. Cicatricile rămân dacă se suprainfectează veziculele, formând pustule (vezicule cu puroi). Leziunile apar în valuri, la 1-2 zile, fiecare val fiind însoţit de febră, asfel încât la un moment dat există pe corp toate tipurile de leziuni. Veziculele pot apărea la nivelul mucoasei bucale şi genito-urinare, cu ulcerarea ulterioară şi jenă. Erupţia a fost precedată de o stare de somnolenţă, inapetenţă, astenie şi cefalee.
După cum ziceam 90% dintre copii fac boala, restul rămân adulţi susceptibili, apare în general la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, transmiterea se face aerogen, sau prin contact direct cu lichidul din vezicule, indirect se transmite foarte rar, deoarece virusul nu este foarte rezistent în mediul extern. Copilul devine contagios cu 1-2 zile înainte de erupţie şi cam încă 5-6 zile după erupţia ultimului val. Perioada de incubaţie e între 10-21 de zile.
La copii rar apar complicaţii, în schimb la adulţi, copii imunodeprimaţi şi femei însărcinate boala are o evoluţie mai puţin favorabilă.
Printre complicaţii amintim:
  • complicaţii date de virus : laringita acută, pneumonie (mai frecventă la adulţi între ziua 2-6 de boală), encefalită, meningită, mielită transversă, poliradiculonevrită, conjunctivită, keratită, orhită cu atrofie testiculară secundară, pancreatită, hipoglicemie importantă, artrită, glomerulonefrită acută, sindrom Reye (nu se administrează la copiii cu varicelă aspirină). La copiii imunodeprimaţi apar complicaţii hemoragice.
  • complicaţii bacteriene : suprainfecţia veziculelor, otite, pneumonii, bronhopneumonii, flegmoane, speticemie.
Tratamentul igenic este foarte impotant pentru a evita suprainfecţia bacteriană. Pentru prurit (mâncărime) se poate folosi mixtură mentolată şi antihistaminice, pentru febră se administrează paracetamol (NU aspirină).
La copilul fără alte boli asociate nu se administrează aciclovir, în schimb la adulţi şi copii imunodeprimaţi se recomandă aciclovirul in primele 24-48 de ore de la debutul erupţiei. După câteva tablete de aciclovir nu mi-au mai apărut leziuni noi, iar cele deja existente au început să se vindece.
Profilaxia-izolarea bolnavului pentru aproximativ 10 zile, imunoglobuline specifice pentru cei expuşi şi cu risc crescut de complicaţii şi nu în ultimul rând vaccinul, care nu determină imunitate pe viaţă şi trebuie repetată doza după 5 ani şi nici nu determină protecţie completă, numai că formele sunt foarte uşoare.
Imunitatea dată de boală este de durată, pentru toată viaţa.


Publicat de Dr.Mirabela Caşcaval